„Pentru multă vreme mi-a fost răpită bucuria de a felicita o frumoasă rândunică. Principală ta preocupare era aducerea unei brize primăvăratice în sufletele şi pe feţele noastre. În unele zile de miercuri îmi băgam picioarele în ce nu mergea bine împrejurul meu. Şi mă aruncam într-o piruetă frumoasă ce amesteca prieteni, muzică şi un impuls nebun de a cânta. A râde. A trăi.

Am cântat ca un tonomat pe Working Class Hero al lui John „F-king” Lennon. Am râs ca un afumat pe Verde Crud al Andei „Cine Dracu-i Emo asta ?” Călugăreanu. Însă de trăit, am trăit cu disperare pe fiecare piesă pe care o cântai. Fiecare vers şi fiecare refren; fiecare adaptare la Miruna şi fiecare nouă încercare de Rugă; fiecare „mai vreţi ?” şi fiecare „după asta mă duc şi eu acasă”. Fiecare „salut” şi fiecare „pa bă, ne vedem în Vamă”. Fiecare dintre astea m-a făcut fericit că am băut o bere împreună şi că te-a tras cineva de urechi pentru mine la un concert Mircea Vintilă dintr-un bar roşiatic.

Am resimţit mereu cu un mic gol în stomac coborârea acelor scări. Întotdeauna mi s-a părut emoţionant cum cântatul tău era destul cât să suporţi fumul de ţigară sau remarcile de prost gust. Niciodată n-o să uit prima melodie dedicată nouă.

Pentru că multe din lucrurile pe care ai merita să le ştii nu se fac mereu auzite, asta e dedicaţia mea pentru tine. Dragoş Boeru, o rândunică cu care se face primăvară. În fiecare miercuri, la Iron City.”

http://dezarmant.wordpress.com/2008/07/23/una-hirundo/ Daniel Sandu

http://ratafurioasa.wordpress.com/2007/12/19/castigatorii-om-bun-2007-2/

Quack! Ce se întâmplă în muzică, la tv, la radio şi concerte

http://www.jurnalul.ro/index.php?section=rubrici&article_id=31114

Jurnalul Naţional, 20.12.2005

„Ei bine mai sus am incercat o prezentare generala a serii, acum urmand sa va povestesc cate ceva despre ce-am `prins` dintre artisti prin Utopia miercurea. Din cate am inteles foarte multi din cei prezenti pe scena, au fost `racolati` din cadrul galelor de folk Om Bun. Mi s-a povestit cum la astfel de gale folk (nu neparat Om Bun) ramai pur si simplu socat cum niste artisti asa buni nu s-au bucurat de nici o expunere media pana acum si nu i-am vazut live mai pe nicaieri. Aici lansez o intrebare, dupa care continui mini-cronica. Oare acest gen muzical, care se bucura de foarte multi adepti, nu merita promovat ca atare? Continuand incursiunea, am putut observa pe scena doua adevarate talente: Dragos Boeru si Alina Zaharia. Primul dintre ei prezent in aproape toate serile Folk Frate!, are niste calitati vocale de invidiat de foarte multi solisti din tara. Trebuie doar sa mergeti sa-l auziti live si o sa va convingeti.”

http://www.metalhead.ro/Recenzii-Cronica_Folk_Frate_-70.html

„Si geci de motor, si bocanci, si plete…

Totul a inceput de la un mic detour pe care l-am facut aseara in drumul spre casa…prin Iron City. Iron City este un bar nou, sau relativ nou, pe la Universitate. Daca te iei dupa modul um se ajunge sau dupa intrare nu ai senzatia ca ar fi un loc in care ai fi in siguranta sa te afli. Mai ales daca observi (si nu ai cum sa nu observi) motoarele de la intrare. Ei bine, odata ce treci de poarta de fier (normal de altfel), intr-o seara de miercuri, patrunzi in lumea fascinanta a folk-ului. Folk cantat de tineri. Tineri care stiu sa se distreze si sa se simta bine unii cu altii. Pentru ca am sesizat ca este imposibil sa ajung acolo si sa nu intalnesc cel putin o persoana cunoscuta…si pusa pe distractie. Si asta ma face sa ma simt extraordinar oricat de obosita m-as simti. Fie ca este seara folk din Expirat, fie ca este in Iron…de fiecare data imi propun sa nu stau mult si cu toate astea nu ajung inainte de 2 acasa.

In seara cu pricina – ieri adica, atmosfera a fost si mai placuta, fierbinte as putea spune, pentru ca a fost ziua tinarului maestru in manuirea si atingerea coardelor de chitara, Dragos Boeru, una din cele mai frumoase si calde voci pe care eu la stiu. Imi reinnoiesc urarea de „La Multi Ani!” de aseara si pe acesta cale. Este un om extraordinar si cred ca a avut aseara parte de o seara extraordinara…cel putin pana la 1 30 cand am plecat eu. Si ziua lui de abia a inceput. Pe langa multimea de oameni veseli si pusi pe „caterinca” si distractie a fost su muzica…asa cum sta bine oricarei seri folk. S-au perindat pe scena, pe langa actorul principal, Costica, Tivodar, Martzu, un reprezentant al Tzapinarilor si unul (al) „Fara zahar” dar cu mult talent – au tinut isonul bine si micofonul incins Johnny, Body si ocazional, eminenta sa Shobo. Pe langa aceasta galerie si desfasurare de voci si prezente masculine, a mai incins scena un tanar poet&cantaret extrem de talentat si spontan – al carui nume imi scapa spre rusinea mea dar promit ca revin cu un later edit – care a improvizat niste melodii si momente intr-un mod delicios. Am ras cu lacrimi! Este absolut genial!

A fost frumos! S-a cantat, s-a ras! A fost o atmosfera pe care de mult nu am mai trait-o. Imi pare rau totusi ca nu a fost chiar completa gasca – si cine a lipsit se stie si sper sa ia masuri!

La multi ani Dragos! La mai mare si mai mult folk in Iron!

Pe langa numele simpaticului „show-man” voi reveni si cu niste poze!

Vorba cantecului ce a fost cantat din toti plamanii exstenti in club: „In seara asta vreau sa beau, sa uit de orice nevoi, sa sparg paharul si sa spun: sunt acum, aici cu voi!” http://ianescu.blogspot.com/2008/03/te-salut-generatie-in-blugi.html

Anunțuri

2 răspunsuri to “„Prin presă””

  1. Micky Says:

    daca vrei pozele din Crossrods…da-mi o adresa de mail pls

  2. Cristina Says:

    Stii, azi am cam exagerat cu cofeina…ca in fiecare vinere de corporatist. Si ce facem noi cand n-avem somn?…exact!…si asa am dat de blogul tau. Ratacind „prin presa” dau cu retina de povestea unei seri din Iron …ca sa vezi, parca imi pare cunoscut ce zice omul acolo…pai da, ca doar am fost si eu in seara aia 🙂

    Si din sinapsa in sinapsa, mi-am amintit ca atunci era ziua ta..si mi se pare normal sa fie ziua ta si anul asta. Si o sa fiu eu mai cu mot si o sa-ti spun ” La Multi Ani!” de pe acum. Dar asta nu inseamna ca nu o sa revin miercuri ca sa-ti fac din nou urari si sa te trag de urechi…

    Mare zdranganitor erai in liceu…mare zdranganitor ai ramas!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: