Uneori

… uneori, când îmi adăp căuşul palmei
din roua răsărită
pe iarba din privirea ta,
uneori când vântul te mângâie încet pe pleoape
parcă visez cum un întreg câmp se răscoală peste ochii tăi…
uneori mă pierd pe cărările trupului tău,
şi doar tu mă găseşti
undeva între coastele şi coloana ta vertebrală
sau zăcându-ţi pe pântece.
uneori mi-e sete sau mi-e foame de fiinţa ta
şi sorb din roua de pe firele de iarbă tânără
sau mă hrănesc din carnea ta cuminte încă…
uneori sunt vânt
şi rouă
şi iarbă
şi cărare…
alteori sunt doar un fir de nisip
lăsat pe iarba ochilor tăi
în chip de vis.

2 răspunsuri to “Poezele”

  1. Oana Says:

    Spre rusinea mea, nu te auzisem cantand pana miercurea trecuta.
    Canti frumos, scrii frumos, traiesti frumos! 🙂
    Te felicit. Sunt putini oamenii care se stiu bucura intens de viata!

  2. lavie Says:

    Uneori…astept.
    Pe locul meu magic,
    Sa-mi creasca maci pe buze.
    Uneori…astept… vantul
    Sa-mi sculpteze bratele
    Intr-o cascada de lumini.
    Arome verzi de maslini,
    Vraji pustii venind spre mine…


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: