Florar, 13

… între căderea ultimelor petale de flori de măr şi coacerea primelor cireşe gustăm pe furiş din fructele dulci ale glasurilor de copii întârziaţi în maturitate. Ne-am aşezat cuminţi pe câte un colţ de băncuţă şi ne-am lăsat purtaţi pe aripi de cântec crud de chitară şi flaut.

Era seară în Cetatea de Fier, o seară caldă de mijloc de mai. Au urcat mai întâi pe scenă Mysha şi Johnnie, să ne aducă aminte unde şi de ce suntem… Şi ne-au adus. Cu „Cântec pentru tine” al lui Eugen Avram şi „Nu” al Măr Verde-lui. Aplauze. Apoi ’galabilul… inegalabilul… Eu (aşa mă introduce pe scenă Johnnie, de fiecare dată). „Poştalionul”, „1000 de drumuri”, „Cântec” şi „Gând”. Scurt. Cu Teddy. Alte aplauze. Şi apoi, tăcere…

A început concertul Cantos. Toată lumea ascultă. „Om bun deschide-ne poarta…” au cântat ei la început, iar noi le-am deschis larg porţile inimilor obosite de tutunuri, cafele şi modernism ucigător de suflet. M-am simţit vindecat încet-încet de toate relele. Ce minuni poate face muzica… Multe cântece de-ale lor. Câteva ale altora, în special ale lui Vali Sterian. O chitară şi un flaut. Mihai şi Codruţa. Amândoi Lojewski, amândoi Cantos. Voci frumoase, întrepătrunse, fiecare în continuarea celeilalte, ca un mănunchi de sunete împletite frumos de mâna Bătrânului cu barbă… Mulţumesc!

A urmat un moment de chitara clasică al „colegului Laurenţiu” (domnul este coleg de serviciu cu Mihai şi absolvent de Conservator). Am ascultat atent şi am rămas pe gânduri. Mai tarziu m-am autoconvins să nu mă las de chitară… Plăcut! Să mai vie! Şi au urcat iar pe scenă cei doi „Cantoşi”… Codruţa a sărutat din nou flautul, iar Mihai a mângîiat corzile chitării. Mi-a fost dor să îi aud.

A fost o altă seară de PMS FolkFrate! Cu oameni buni, care mai de care mai de demult nevăzuţi… Maria Magdalena Dănăilă, Iulia Guşatu (la capitolul „Demult nevăzuţi”). Printre „Omniprezenţi – şi bine fac!” Alina Manole, Ştefan Tivodar, Cristina Andrieş. Şi alţii. Şe ştiu dumnealor. Din surse sigure am aflat că Maria Dănăilă a cântat şi ea aseară. Zice-se prin târg că mult şi bine. Şi sunt sigur că aşa a fost, deşi eu n-am auzit-o. A cântat şi Tivodarul, şi Cristina (sau Alexandra?), şi Vlad… Dar asta o ştiu din auzite… eu nu mai eram în Iron City…

Am plecat devreme… mă aştepta Ea…

Mâine seară de la 18:00, Ovidiu Mihăilescu împarte „Cipilici” în Siver Church. Se anunţă o seară „beton” aşa că nu o rataţi. Veniţi cât mai mulţi. Veniţi toţi! „Biserica” e mare, e loc pentru toata lumea… Iar apoi, începând cu 21:30, în Crossroads vine Trupa de Acoperire. De ascultat!

Pe cai, că se filmează!